Cei mai auziți parlamentari în 2019 au fost deputatul PSD Florin Iordache, vicepreședinte al Camerei Deputaților, și liderul deputaților PNL, Florin Roman. De partea cealaltă, cei mai puțin vizibili aleși rămân deputatul Pro România Nicolae Bănicioiu și senatorul ALDE Mihai Ruse.
Camera Deputaților
În topul deputaților activi în 2019 este Florin Iordache, vicepreședinte al Camerei Deputaților, care a avut 563 de luări de cuvânt în 37 de ședințe de plen. De asemenea, deputatul PSD de Olt a semnat pentru 20 de propuneri de lege, dintre care două au fost promulgate, informează Mediafax.
Actualul lider de grup al PNL, Florin Roman, s-a adresat plenului Parlamentului de 105 ori în 58 de ședințe. Deputatul de Alba este inițiator la 78 de proiecte normative, din care șapte au devenit legi. Roman a înaintat 219 întrebări Guvernului în 2019 și a semnat pentru moțiunile de cenzură împotriva Executivului PSD.
Printre cei mai puțin prezenți în fața plenurilor se numără deputatul de Galați Eugen Durbacă, afiliat grupului PRO Europa. Acesta nu a luat cuvântul de când a depus jurământul de preluare a mandatului, dar a semnat pentru 11 propuneri legislative. Un alt deputat care a luat cuvântul doar la depunerea jurământului de parlamentar este Nicolae Bănicioiu, care în mai 2019 s-a afiliat grupului PRO Europa. Deputatul de Iași este semnatar la opt proiecte legislative. Cei doi deputați au semnat pentru demiterea Guvernului Dăncilă prin moțiune de cenzură.
Nici deputatul de Constanța Mircea Titus Dobre, care a trecut de la PSD la Pro România în mai 2019, nu a luat cuvântul anul acesta. El este trecut ca inițiator la 14 proiecte de lege și semnatar al ultimei moțiuni de cenzură care a schimbat Guvernul.
Grupul PSD
Un alt social-democrat activ a fost Carmen Ileana Mihălcescu, vicepreședinte al Camerei Deputaților. Mihălcescu a avut 425 de luări de cuvânt în 26 de ședințe de plen, prezidând mai multe dintre ele. Deputatul de București a semnat ca inițiator pentru nouă proiecte de lege.
Liderul deputaților PSD, Alfred Simonis, a avut anul acesta 65 de luări de cuvânt în 42 de ședințe. Parlamentarul de Timiș a semnat pentru 26 de inițiative legislative, dintre care două au devenit legi promulgate.
În ceea ce privește parlamentarii mai puțini activi, deputatul de Constanța Radu Babuș, vicelider grup PSD, nu a luat cuvântul în 2019. Acesta a semnat ca inițiator 12 proiecte de lege, dintre care două au fost promulgate de președinte.
Grupul PNL
Actualul vicepremier Raluca Turcan a vorbit de la tribuna Parlamentului de 64 de ori în 43 de ședințe de plen ale Camerei Deputaților și a ședințelor comune din Parlament. Deputatul PNL de Sibiu s-a semnat ca inițiator pe 34 de proiecte de lege, dintre care cinci au fost promulgate. Totodată, fostul lider de grup a adresat Guvernului anterior cinci interpelări și patru întrebări. Raluca Turcan este unul din semnatarii moțiunilor de cenzură inițiate de PNL.
Printre aleșii PNL care au fost mai activi s-a regăsit și deputatul de Brașov Gabriel Andronache. El a luat cuvântul de 44 de ori în 34 de ședințe ale Parlamentului. Andronache a semnat pentru 30 de proiecte, dintre care patru au devenit legi. Liberalul a adresat trei întrebări Guvernului și a semnat pentru cele două moțiuni de cenzură împotriva Guvernului PSD dar și alte patru moțiuni simple.
În schimb, deputatul de Diaspora Mihai Alexandru Voicu nu a luat cuvântul în ședințele Parlamentului. Acesta este inițiator a trei proiecte de lege și semnatar a două moțiuni de cenzură dar și patru moțiuni simple.
Grupul PRO Europa
Liderul grupului deputaților PRO Europa, Victor Ponta, a luat cuvântul de 22 de ori în 13 ședințe parlamentare. Acesta este inițiator a opt propuneri legislative, dintre care una a fost promulgată. De asemenea, deputatul de Gorj a formulat o interpelare și a semnat moțiunea de cenzură pentru demiterea Guvernului Dăncilă.
Mai puțin activ în plen a fost Sorin Cîmpeanu, care a vorbit într-o singură ședință din acest an – un minut și 14 secunde cu ocazia dezbaterilor politice cu tema “Stopaţi schimbările dăunătoare din învăţământul românesc” la care a participat fostul ministru al Educației Ecaterina Andronescu. Cîmpeanu a semnat ca inițiator 12 proiecte legislative dar și moțiunea de cenzură inițiată de PNL care a demis Guvernul Dăncilă.
Grupul USR
Liderul grupului USR, Stelian Ion, a luat cuvântul de 55 de ori în 33 de ședințe ale Parlamentului. Acesta a semnat ca inițiator 25 de proiecte de lege și a formulat două interpelări și o întrebare către Executiv. Deputatul Cristian Seidler a luat cuvântul de 29 de ori în 19 ședințe de plen și este semnatar la 43 de proiecte legislative, dintre care două au fost promulgate. Parlamentarul de București a înaintat trei interpelări și o întrebare Guvernului. Cei doi au semnat pentru moțiunile de cenzură și alte două moțiuni simple.
Pe de altă parte, Alin Ionuț Arsu, deputatul care l-a înlocuit pe actualul europarlamentar USR Cristian Ghinea, a luat cuvântul o singută dată, în plenul Camerei Deputaților din iunie 2019, când a depus jurământul. Acesta este înregistrat ca inițiator la 12 propuneri legislative și a semnat pentru demiterea Guvernului Dăncilă.
Grupul UDMR
Liderul UDMR, Kelemen Hunor a vorbit în doar trei ședințe de plen din 2019 și a depus 22 de propuneri legislative, dintre care trei au fost promulgate. Totodată, liderul parlamentarilor maghiari a semnat pentru susținerea celor două moțiuni de cenzură inițiate împotriva Guvernului condus de fostul președinte PSD Viorica Dăncilă.
Deputatul UDMR de Bihor Biro Rozalia a luat cuvântul doar în ședința comună a Camerei Deputatilor și Senatului unde a fost adoptată declaraţia Parlamentului consacrată marcării a 30 de ani de la victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989. Aceasta este inițiatoare la 15 propruneri legislative, din care una a fost promulgată.
Grupul ALDE
Varujan Vosganian este cel mai vocal deputat al ALDE, luând cuvântul de 31 de ori în 23 de ședințe de plen. Purtătorul de cuvânt al ALDE a inițiat nouă proiecte de lege, dintre care unul a fost promulgat. De asemenea, parlamentarul de Iași a formulat o întrebare și a semnat pentru moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Dăncilă.
Toma Petcu, liderul grupului ALDE din Camera Deputaților, a luat cuvântul de șase ori în șase ședințe. Acesta a semnat ca inițiator 22 de proiecte legislative, dintre care unul a fost promulgat. Petcu a fost de asemenea semnatar al moțiunii de cenzură care a schimbat Guvernul.
Deloc vizibil în Parlament, Mihai Doru Oprișcan a luat cuvântul doar la depunerea jurământului. Acesta a semnat pentru o inițiativă legislativă și de asemenea pentru moțiunea de cenzură împotriva Guvernului condus de Viorica Dăncilă. Oprișcan a fost ales pe listele PNL dar și-a dat demisia în martie 2018 pentru ca în luna iunie a aceluiași an să se înscrie în ALDE.
Grupul PMP
Un alt lider de grup vocal din Camera Deputaților a fost Marius Pașcan, care a vorbit de 53 de ori în 43 de ședințe de plen. Deputatul PMP este inițiator pentru 48 de proiecte de lege, dintre care două au fost promulgate. Deputatul de Mureș a semnat pentru demiterea Guvernului Dăncilă.
La capătul opus este deputatul PMP Cornel-Mircea Sămărtinean, care a depus doar două declarații politice scrise în 2019. Acesta este semnatar pentru 19 inițiative legislative, dintre care una a fost promulgată. În schimb, deputatul de Timiș a înaintat 45 de întrebări către Guvern.
Minorități naționale
Liderul grupului minorităților naționale, altele decât UDMR, Varujan Pambuccian, a luat cuvântul de 39 de ori în 28 de ședințe anul acesta. Deputatul Uniunii Armenilor din România a semnat pentru 12 propuneri legislative, dintre care două au fost promulgate.
Giureci-Slobodan Ghera, deputatul Uniunii Croaţilor din România a luat cuvântul o singură dată în plenul Parlamentului, având o declarație politică intitulată “Promovarea diversităţii culturale prin sport, la turneul de fotbal al minorităţilor naţionale, organizat de DRI şi FRF, în spiritul UEFA EURO 2020”. Acesta este semnatar a 10 proiecte de lege.
În ceea ce privește parlamentarii mai puțini activi din grupul minorităților, deputatul Uniunii Culturale a Rutenilor din România, Iulius Marian Firczak, nu a vorbit deloc de la tribuna Parlamentului, dar s-a semnat ca inițiator la patru proiecte de lege.
Neafiliați
Parlamentarul de Prahova Grațiela Gavrilescu, fost ministru ALDE, nu a vorbit niciun minut în ședințele de plen de anul acesta. În schimb, Gavrilescu, care este acum deputat neafiliat, s-a semnat pe cinci inițiative legislative, dintre care două au fost promulgate.
Un alt deputat care nu s-a văzut de la tribuna Parlamentului a fost Neculai Iftimie, care a ales în schimb să depună 28 de declarații politice. Acesta și-a dat demisia din PSD în decembrie. Deputatul de Neamț s-a semnat ca inițiator pe 50 de proiecte de lege, dintre care două au fost promulgate. Totodată, Iftimie a înaintat patru întrebări către Guvern.
Senat
Cel mai vizibil senator în 2019 a fost Mihai Goțiu, parlamentar de Cluj care luat cuvântul în 50 de ședințe de plen. Goțiu a semnat pentru 40 de inițiative legislative și a adresat 53 de întrebări și 23 de interpelări Guvernului. De asemenea, acesta a transmis cinci interpelări premierului. La capătul opus al nivelului de activitate din Senat se află, printre alții, parlamentarul ALDE de Brăila Mihai Ruse, care nu a luat cuvântul anul acesta și nici nu a avut interpelări sau întrebări adresate Executivului. Însă senatorul a semnat pentru susținerea a 10 inițiative legislative.
Grupul PSD
Din partea PSD, s-au remarcat senatorul Șerban Nicolae, care a luat cuvântul în 34 de ședințe. Parlamentarul de București a semnat pentru 33 de proiecte de lege dar și pentru moțiunea simplă împotriva ministrului PNL al Finanțelor, Florin Cîțu. Șerban Nicolae a adresat o singură interpelare anul acesta, către Ministerul Justiției. Un parlamentar vocal a fost și Florian Bodog, care a luat cuvântul în 33 de ședințe și a a avut 23 de declarații politice. Senatorul de Bihor a avut o singură întrebare adresată în 2019, destinatar fiind Ministerul Sănătății condus de Sorina Pintea. Bodog s-a adresat printr-o interpelare Ministerului Muncii condus de Violeta Alexandru. Acesta a semnat și moțiunea simplă “Guvernare PNL – numele tău este austeritate”, împotriva ministrului Finanțelor, Florin Cîțu.
De cealaltă parte, fostul ministru al Culturii, Daniel Breaz a vorbit într-o singură ședință a plenului Senatului. Senatorul de Alba a semnat pentru 27 de propuneri legislative, dintre care una a devenit lege în vigoare. Parlamentarul PSD de Giurgiu Niculae Bădălău a vorbit o singură dată anul acesta, pentru a-și anunța prezența în ședința plenului din 18 iunie. Fostul ministru al Economiei a semnat pentru 11 inițiative legislative în 2019.
Fără nicio apariție la tribuna din plenul Senatului, senatorul PSD de Ialomița Marian Pavel a semnat pentru 16 propuneri legislative, dintre care trei au devenit legi în vigoare.
Grupul PNL
În tabăra PNL, senatorul de București Florin Cîțu a fost cel mai activ în declarațiile din plen, luând cuvântul în 35 de ședințe. Fostul lider de grup de asemenea a semnat pentru 12 inițiative legislative, dintre care una a devenit lege în vigoare. Acesta a adresat două întrebări către ANAF și trei interpelări Guvernului. În acest an, Cîțu a susținut trei moțiuni simple la adresa foștilor guvernanți PSD-ALDE dar și cele două moțiuni de cenzură.
Un alt liberal activ a fost Alina Gorghiu, care a vorbit în 34 de ședințe și a avut o declarație politică intitulată „Dați șanse mediului asociativ din România!”. Aceasta a semnat pentru 19 inițiative legislative, dintre care două au devenit acte normative în vigoare. Senatoarea de Timiș a adresat două întrebări către Autoritatea Electorală Permanentă și Ministerul Dezvoltării și a transmis patru interpelări Guvernului. Totodată, Alina Gorghiu a semnat anul acesta pentru trei moțiuni simple și cele două moțiuni de cenzură împotriva Guvernului Dăncilă.
Pe de altă parte, senatorii PNL Iulian Dumitrescu și Leon Dănăilă nu s-au prezentat la microfon în nicio ședință de plen din anul care se încheie. Parlamentarul de Prahova Iulian Dumitrescu este coinițiator la patru proiecte legislative și a semnat și pentru moțiunile de cenzură împotriva Guvernului anterior. De asemenea, senatorul de București Leon Dănăilă este coinițiator la patru proiecte de lege și semnatar al celor două moțiuni de cenzură.
Grupul USR
Un senator USR activ a mai fost și liderul de grup, Adrian Wiener, care a luat cuvântul în 29 de ședințe de plen. Acesta a formulat cinci declarații politice, 21 de întrebări și 16 interpelări adresate Guvernului. De asemenea, senatorul de Arad a semnat pentru trei moțiuni simple inițiate de PNL și USR și pentru moțiunile de cenzură împotriva Guvernului anterior. Adrian Wiener este și coinițiator la 39 de propuneri legislative.
În schimb, senatoarea Ramona-Nicoleta Dinu nu a luat cuvântul în nicio ședință de plen a Senatului din 2019 dar a depus nouă declarații politice în scris. Parlamentarul de Constanța este inițiator la 12 proiecte de lege. De asemenea, aceasta a transmis 13 întrebări și 17 interpelări către Guvern și a semnat pentru cele două moțiuni de cenzură.
Grupul UDMR
Liderul senatorilor UDMR, Cseke Attila-Zoltan, a vorbit în cadrul a 31 de ședințe de plen ale Senatului de anul acesta. Parlamentarul de Bihor a semnat 27 de inițiative legislative, dintre care trei au devenit legi în vigoare.
Neafiliați
Aflat printre senatorii fără grup parlamentar, liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a luat cuvântul la 16 ședințe de plen de anul acesta. Tăriceanu a semnat pentru cinci propuneri legislative, dintre care la două este singurul inițiator. De asemenea, acesta a semnat pentru demiterea Guvernului Dăncilă prin moțiune de cenzură.
Printre senatorii mai puțin prezenți în fața plenului se numără și Marius Petre Nicoară, care a luat cuvântul o dată în 2019. Senatorul ALDE de Cluj a semnat pentru șapte proiecte de lege, dintre care la unul este singurul inițiator. În schimb, Nicoară a depus șase declarații politice în scris în acest an. Totodată, fostul membru PNL a formulat două întrebări și 12 interpelări către Guvern. Marius Nicoară a susținut moțiunea de cenzură pentru demiterea Guvernului Dăncilă.