Economic Social

Opt judeţe care pot deschide România

Cifrele ne arată unde pot fi alocate resursele din strategia de combatere cu cap a efectelor negative pe care Covid-19 le are asupra economiei naţionale. Hai să ne uităm împreună pe câteva date, să ne întrebăm ce este de făcut şi să cerem socoteală celor care fac strategii pe spinarea contribuabililor, de orice talie ar fi aceştia.

  • La mijlocul Săptămânii Mari, România se prezintă cu 5.081.449 de doze de vaccin administrate. Nu este suficient.
  • Înainte de Vinerea Mare, România are doar 1.909.593 de locuitori imunizaţi cu a doua doză. Prea mulţi alţii rămân în continuare expuşi riscurilor.
  • Cele mai multe testări şi vaccinări se fac în judeţele care deţin şi cea mai mare pondere în PIB-ul României. Fruntaşii trebuie ajutaţi rapid să încheie vaccinarea în judeţele lor.

 

 

Jud.

Pondere în PIB (2019)

Incidenţă cumulată 14 zile (29.04)

PCR (01.03-24.04)

teste rapide (01.03-24.04)

Indice R (21.04)

total doze (01.03-11.04)

doza 1

doza 2

% din vaccinări nivel naţional (01.03-11.04)

1

B

23,85%

3,42

300340

59156

0,84

329496

217160

112336

15%

2

TM

4,75%

2,00

69716

14993

0,93

106053

86436

19617

5%

3

CJ

4,85%

2,78

59841

12090

0,74

102057

70965

31092

5%

4

CT

4,48%

1,78

43249

10705

0,82

98408

68861

29547

5%

5

IS

3,14%

1,26

52149

7953

0,91

79595

43720

35875

4%

6

PH

3,93%

1,90

26070

6432

0,99

78665

43305

35360

4%

7

BV

3,39%

2,09

45590

9436

0,90

53350

32887

20463

2%

8

IF

2,71%

2,70

29458

7310

0,81

53350

32887

20463

2%

9

IL

0,92%

1,28

9093

5058

0,88

30963

19080

11883

1%

10

GR

0,80%

1,20

6702

1407

0,76

29630

17922

11708

1%

11

VS

0,94%

0,85

12763

5810

0,86

27282

15062

12220

1%

12

CL

0,93%

1,14

9004

2991

0,91

25934

14670

11264

1%

13

MH

0,73%

1,22

11090

3290

0,98

23218

11821

11397

1%

14

SJ

0,88%

1,78

9877

5219

0,96

21835

12488

9347

1%

15

TL

0,78%

1,32

11314

2496

0,95

18056

11669

6387

1%

16

CV

0,72%

2,29

9880

1422

0,89

18022

11605

6417

1%

Fără vaccinare, înseamnă fără economie

Cu datele pe care autorităţile le pun la dispoziţia publicului, accesibile la https://data.gov.ro şi la https://datelazi.ro, precum şi cu date apărute în analize anterioare în media de la noi, am comparat situaţia primelor opt judeţe care au cea mai mare pondere în PIB-ul României cu situaţia ultimelor opt judeţe, care deţin cea mai mică pondere în PIB-ul ţării noastre.

În prima categorie se situează Capitala, urmată de judeţele Cluj, Timiş, Constanţa, Prahova, Braşov, Iaşi şi Ilfov. Laolaltă, acestea reprezintă 51,19% din PIB-ul României (la nivelul anului 2019). Acestea sunt Israelul nostru, Marea noastră Britanie, Statele noastre Unite ale Americii. Ele dau exemplu şi tonul recăpătării încrederii în economia locală. La polul opus intră, în ordine descrescătoare, Vaslui, Sălaj, Ialomiţa, Mehedinţi, Tulcea, Giurgiu, Călăraşi şi Covasna. Aceste opt judeţe din josul clasamentului reprezintă, împreună, 6,64% din PIB-ul României din 2019.

Deloc întâmplător, poate, judeţele care se profilează drept cei mai mari contribuitori ai economiei naţionale sunt şi cele mai active în campania de combatere a coronavirusului. După intrarea în etapa de vaccinare a populaţiei generale, regiunea Bucureşti-Ilfov, precum şi judeţele Cluj, Timiş şi Constanţa s-au distanţat în mod semnificativ faţă de toţi ceilalţi, din punct de vedere al numărului de doze de vaccin administrate. Sunt şi cele mai harnice la testări.

 Jud.

Pondere în PIB (2019)

Incidenţă cumulată 14 zile (29.04)

Indice R (21.04)

total teste (01.03-24.04)

total doze (01.03-11.04)

% din total vaccinări nivel naţional (01.03-11.04)

PH

3,93%

1,90

0,99

32502

78665

3,62%

MH

0,73%

1,22

0,98

14380

23218

1,07%

SJ

0,88%

1,78

0,96

15096

21835

1,01%

TL

0,78%

1,32

0,95

13810

18056

0,83%

TM

4,75%

2,00

0,93

84709

106053

4,89%

IS

3,14%

1,26

0,91

60102

79595

3,67%

CL

0,93%

1,14

0,91

11995

25934

1,19%

BV

3,39%

2,09

0,90

55026

53350

2,46%

CV

0,72%

2,29

0,89

11302

18022

0,83%

IL

0,92%

1,28

0,88

14151

30963

1,43%

VS

0,94%

0,85

0,86

18573

27282

1,26%

B

23,85%

3,42

0,84

359496

329496

15,18%

CT

4,48%

1,78

0,82

53954

98408

4,53%

IF

2,71%

2,70

0,81

36768

53350

2,46%

GR

0,80%

1,20

0,76

8109

29630

1,37%

CJ

4,85%

2,78

0,74

71931

102057

4,70%

De remarcat, însă, câteva discrepanţe. Sunt judeţe bogate precum Prahova, Timiş, Braşov şi Iaşi, care ar trebui să revină la o activitate economică normală cât mai repede, dar care se luptă în continuare cu un dezechilibru între testare, vaccinare şi control asupra răspândirii coronavirusului.

Foarte probabil, numărul mediu de pacienţi infectaţi de la un singur caz (R) în judeţele Prahova, Mehedinţi, Sălaj, Tulcea, Timiş, Iaşi, Călăraşi şi Braşov se situează în proximitatea pragului de risc (1). R este calculat în intervalul de încredere de 90%, în ipoteza unei distribuţii statistic normale a datelor. Oriunde R este mai mare decât 1, ar trebui luate măsuri rapide de combatere a pandemiei, pentru că semnifică o răspândire.

 

Vaccinarea şi testarea repornesc economia

Accelerarea vaccinării în toate judeţele cu un indice R la limita de risc ar trebui să fie prima opţiune, alături de continuarea testărilor. În cazul judeţelor Prahova, Iaşi, Timiş şi Braşov, ale căror economii contribuie mult mai mult la PIB-ul României, comparativ cu Mehedinţi, Sălaj, Tulcea şi Călăraşi, intervenţia autorităţilor ar putea să aibă un grad de prioritate mai mare.

Dacă nu va reuşi să urmeze modelul Timişului în privinţa unor campanii de vaccinare non-stop, Prahova va deveni un factor de risc pentru regiunea Bucureşti-Ilfov din cauza mobilităţii persoanelor care locuiesc în Prahova şi care  zilnic se deplasează la lucru în Capitală şi în împrejurimi.

Judeţele Iaşi şi Braşov, la rândul lor, trebuie să intre pe o direcţie de redresare rapidă a vaccinării, concomitent cu extinderea testării. Sunt două judeţe care concentrează 6,53% din PIB-ul României, aproape cât toate cele opt judeţe din coada clasamentului.

Ridicarea restricţiilor la nivel local este posibilă şi ar trebui să fie luată în calcul, pe măsură ce judeţele devin verzi atât la indicatorii de testare şi de vaccinare, cât şi la cei de incidenţă şi de transmisibilitate.

În condiţiile în care în Uniunea Europeană şi în raporturile sale cu state din afara Uniunii se discută tot mai des şi aplicat despre introducerea unor măsuri de certificare a condiţiilor se siguranţă în care se poate relua libera circulaţie a mărfurilor şi a persoanelor, cel puţin la nivelurile de dinaintea pandemiei, pentru noi devine foarte clar că interesul României şi al fiecărui judeţ este să devină verde din punct de vedere al riscului de răspândire a SARS-CoV-2.

Primul trimestru al anului curent s-a încheiat pe fondul unui alt val de infectări, la nivel global, cu mutaţii ale coronavirusului. Lecţiile pe care oamenii de ştiinţă şi politicienii din Israel, Marea Britanie şi din SUA ni le-au predat gratuit arată fără îndoială o legătură cauzală benefică între vaccinare şi repornirea economiei. Revenirea la o viaţă normală, deschiderea României, este acum în mâinile autorităţilor din opt judeţe care ţin economia naţională în picioare.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

Sursa Mediafax.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *